Participare românească la Forumul Parlamentar Transatlantic NATO de la Washington: securitate euro-atlantică, apărare, energie, Parteneriat Strategic SUA–România și teme sensibile de interes național.
În intervalul 8–10 decembrie, am participat la cea de-a 25-a ediție a Forumului Parlamentar Transatlantic, eveniment organizat anual la Washington sub egida Adunării Parlamentare a NATO, în cooperare cu structuri legislative și de analiză strategică din Statele Unite ale Americii. Reuniunea a avut loc într-un context internațional tensionat, marcat de reașezări geopolitice profunde și de presiuni crescânde asupra arhitecturii de securitate euro-atlantice.
Lucrările forumului au fost găzduite de Congresul Statelor Unite, simbol al puterii legislative americane, într-un moment în care Alianța Nord-Atlantică traversează una dintre cele mai sensibile perioade din istoria sa recentă. Evenimentul a reunit peste 130 de parlamentari din cele 32 de state membre NATO, alături de oficiali americani de rang înalt, reprezentanți ai structurilor NATO, diplomați, experți în securitate și lideri ai industriei de apărare. Dialogul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile intense, axate pe evaluarea realistă a riscurilor și pe capacitatea statelor de a-și proteja interesele fundamentale.
Sesiunea inaugurală a fost deschisă de președintele AP NATO, Marcos Perestrello, de congresmanul american Michael Turner și de secretarul general al AP NATO, Benedetta Berti. În intervențiile lor a fost subliniat, fără echivoc, faptul că securitatea euro-atlantică se confruntă cu provocări multiple și simultane, iar răspunsul nu poate veni exclusiv din zona executivă, ci necesită implicarea fermă a parlamentelor naționale, ca expresie directă a voinței popoarelor.
Agenda forumului a fost structurată în jurul a patru direcții majore: dezvoltarea capacităților industriale de apărare, protejarea infrastructurii critice și a activelor strategice, evaluarea sprijinului acordat Ucrainei în raport cu interesele de securitate ale statelor membre și consolidarea cooperării cu parteneri strategici extra-aliantă.
Un moment central l-a constituit discursul Comandantului Suprem Aliat pentru Transformare, amiralul Pierre Vandier, care a pus accent pe necesitatea adaptării Alianței la noile tipuri de amenințări, într-o lume în care războiul convențional, presiunea economică, tehnologia și informația se împletesc. Panelurile de experți care au urmat au reliefat o realitate clară: fără o bază industrială de apărare solidă, ancorată în economiile naționale și controlată strategic, securitatea colectivă rămâne vulnerabilă.
Discuțiile au evidențiat importanța investițiilor interne, a capacității fiecărui stat de a-și susține propria apărare și a cooperării pragmatice cu industria, nu ca scop în sine, ci ca instrument de autonomie strategică. Ideea centrală a fost limpede: securitatea nu se importă, ci se construiește.
În intervențiile ulterioare, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, a insistat asupra rolului deciziilor politice asumate de parlamente în aplicarea angajamentelor stabilite la nivel aliat, inclusiv cele privind bugetele de apărare și mecanismele de sprijin extern. Accentul a fost pus pe responsabilitatea fiecărui stat de a decide, în funcție de propriul interes național, modul și ritmul acestor angajamente.
Un subiect important abordat în cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri a vizat noua strategie de securitate a Statelor Unite, un exemplu de pragmatism și coerență în politica externă, care ar putea constitui un reper și pentru România. Majoritatea discuțiilor s-au desfășurat sub regula Chatham House, permițând schimburi sincere de opinii, fără constrângeri diplomatice artificiale.
În marja forumului, am participat la o întrevedere cu co-președinții Caucusului pentru România din Congresul SUA, respectiv Michael Turner, șeful Delegației SUA la AP NATO, și Thomas Suozzi, membru al Partidului Democrat, alături de Jim Costa, membru al Caucusului pentru România. În cadrul discuțiilor, am subliniat potențialul economic al României și oportunitățile mediului investițional, în perspectiva aderării la OCDE, demers ce ar consolida poziția României în rândul statelor cu economii deschise și instituții stabile.
Totodată, au fost abordate cooperarea bilaterală româno-americană și rolul strategic al României ca hub energetic regional, cu relevanță pentru securitatea și stabilitatea zonei. Am semnalat, de asemenea, neliniștea existentă în opinia publică cu privire la retragerea unui număr de soldați americani din România, precum și problematica includerii României în programul Visa Waiver, subiecte sensibile la nivel național.
Reprezentanții americani au recunoscut eforturile României în domeniul apărării și angajamentele asumate, exprimând deschidere pentru continuarea dialogului, într-o logică de parteneriat, nu de dependență.
În ansamblu, Forumul Parlamentar Transatlantic a oferit un cadru de evaluare lucidă a prezentului și un avertisment discret, dar clar: într-o lume aflată într-o schimbare accelerată, statele care nu își apără singure interesele riscă să devină spectatori la propria lor istorie.
Deputat AUR,
Ioana-Ramona Bruynseels
