Mă întorc spre casă din Statele Unite cu un gând care nu îmi dă pace: cât de mult ar merita toți românii să aibă viața bună, sigură și demnă pe care o au cetățenii americani care muncesc cinstit, plătesc taxe și își respectă țara. Asta ar trebui să își dorească fiecare politician — nu pentru sine, ci pentru oamenii pe care îi reprezintă.
Am învățat multe aici și, mai ales, am construit legături care pot și trebuie să întărească relația României cu Statele Unite. Discuțiile despre țara noastră trebuie să aducă noi prieteni, noi susținători, noi oportunități pentru dezvoltare, pentru democrație și pentru siguranța noastră. Aceasta este motivația mea. Aceasta este energia cu care mă întorc.
Acum este timpul să revin acasă și să formalizez tot ceea ce am construit aici. Îmi doresc să pun în contact oameni talentați din România cu oameni talentați din Statele Unite. România are oameni extraordinari, însă prea des tinerii și valorile noastre nu primesc șansa pe care o merită. În loc să fie sprijiniți, sunt ignorați. În loc să fie încurajați, sunt lăsați să se descurce singuri.
De aceea, vocea românilor trebuie auzită la protestul de astăzi, de la ora 12:00. Nimeni nu mai are voie să ignore speranțele, munca și demnitatea acestui popor.
Voi fi în avion, dar cu sufletul voi fi alături de toți cei care se simt neascultați, dezamăgiți sau nedreptățiți în propria lor țară. România are nevoie de unitate. Are nevoie de încredere. Și are nevoie de curaj pentru a face schimbarea în bine.
M-am bucurat să le arăt celor cu care m-am întâlnit că românii care își iubesc țara nu sunt ceea ce alții au încercat să îi eticheteze — extremiști, rusofili sau alte calificative superficiale. Sunt oameni serioși, educați, constructivi, pro-occidentali și pro-americani — patrioți, așa cum sunt și americanii atunci când vine vorba despre țara lor.
Mă întorc acasă cu liniște în suflet și cu zâmbetul pe buze, pentru că am făcut tot ce a ținut de mine pentru a reprezenta România cu demnitate și onoare. Sunt mândră să fiu româncă. Și aceasta nu este doar o declarație, ci o stare de spirit.
Am încredere în drumul pe care îl construim și în oamenii pentru care îl construim. Nu mint, nu ascund și nu lupt pentru mine. Lupt pentru ca România să devină țara în care fiecare om poate trăi cu demnitate, siguranță și speranță.
Mă întorc acasă cu gândul și cu inima la România.
