Către:
Guvernul României
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA)
Administrația Națională “Apele Române” (ANAR)
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)
Centrul Național de Cartografie (CNC)
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)
Data: 04 August 2025
Stimați decidenți,
România se confruntă cu o creștere alarmantă a frecvenței și intensității inundațiilor, în special în zonele montane și submontane dar nu numai. În ultimele săptămâni:
• 32 de localități din 16 județe și București au fost afectate de viituri, alunecări de teren și distrugerea infrastructurii;
• S-au pierdut mai multe vieți iar peste 200 persoane au fost evacuate doar în ultimul dezastru petrecut la Broșteni, Suceava, din cauza revărsării râurilor Neagra și Bistrița;
• Circulația rutieră și feroviară a fost blocată pe multiple drumuri naționale și magistrale rutiere și feroviare;
• Au fost emise 21 de alerte RO-ALERT în 14 județe, semnalând pericolul iminent.
Conform Portalului Național de Inundații, România are 526 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații (APSFR – Areas of Potential Significant Flood Risk cf. 2007/60/CE), distribuite astfel:
Zone montane și submontane:
• Suceava, Neamț, Harghita, Bistrița-Năsăud – viituri rapide pe râuri mici și torenți;
• Gorj, Vâlcea, Argeș, Buzău – scurgeri intense pe versanți și acumulări periculoase;
• Maramureș, Cluj, Alba, Hunedoara – creșteri bruște de debite pe afluenți ai Someșului și Mureșului.
Zone de câmpie și luncă:
• Ialomița, Teleorman, Călărași, Brăila, Galați – acumulări lente, dar extinse, cu afectarea terenurilor agricole și a infrastructurii;
• Ilfov, Giurgiu, Buzău, Dâmbovița, Prahova – risc crescut pe râurile Ialomița, Argeș, Dâmbovița și Teleajen.
Cu ocazia ultimelor astfel de evenimente au ieșit în evidență unele deficiențe sistemice:
• Hărțile de hazard și risc sunt insuficient actualizate, mai ales în zonele rurale;
• Sistemele de avertizare sunt reactive, nu predictive;
• Lipsa de interoperabilitate între instituții: MMAP, ANAR, IGSU, CNC, ANCPI;
• Comunitățile locale nu sunt instruite pentru evacuare și reacție rapidă.
Această realitate îngrijorătoare impune o schimbare urgentă de paradigmă: de la reacție la prevenție activă, de la hărți statice la simulări dinamice, de la centralizare la colaborare locală și națională.
Presupunem că sunteți la curent cu faptul că există soluții mature și funcționale.
Tehnologia actuală permite:
• Scanare aeriană cu drone RTK/PPK și LiDAR, cu precizie centimetrică;
• Modelare digitală 3D a terenului și simulări hidrologice pe scenarii climatice;
• Platforme GIS (Geographic Information Systems) interactive pentru autorități și cetățeni;
• Exerciții comunitare (reale și virtuale) de evacuare și instruire, bazate pe date de mare precizie.
Aceste soluții sunt deja utilizate cu succes în țări precum Austria, Norvegia, Franța și chiar în unele zone din România (ex. Valea Jiului, zona Râșnov).
Pe de altă parte, în fața unor dezastre naturale precum inundațiile, reacția eficientă nu poate exista fără resurse disponibile imediat. România dispune de o structură națională de rezerve prin ANRSPS (Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), însă conținutul, distribuția, accesibilitatea și transparența acestor resurse trebuie urgent îmbunătățite.
Ce ar trebui să existe:
• Rezerve de apă potabilă, alimente, medicamente, materiale de construcție, echipamente de protecție;
• Utilaje și mijloace de transport și intervenție (excavatoare, pompe, generatoare, camioane);
• Surse mobile de energie;
• Stocuri de urgență accesibile rapid autorităților locale.
Situația constatată:
• Rezervele sunt gestionate centralizat de ANRSPS și pot fi mobilizate doar prin hotărâri de guvern;
• În practică, accesul este lent, iar multe comunități nu știu ce resurse sunt disponibile în apropiere, cum pot fi accesate;
• Nu există un registru public al utilajelor și resurselor private (firme, instituții) care pot fi mobilizate temporar.
În acest sens vă propunem luarea de urgență a următoarelor măsuri:
1.Crearea unui fond național transparent pentru situații de urgență, în care orice cetățean sau firmă poate contribui – indiferent de sumă. Fondul trebuie să permită:
• vizualizarea publică a sumelor existente,
• transparență totală în cheltuirea fondurilor,
• raportarea clară a rezultatelor obținute.
2. Crearea unui registru național și județean (inclusiv local) al resurselor disponibile, inclusiv cele aflate în proprietatea firmelor și instituțiilor publice.
3. Protocol de acces rapid la aceste resurse în caz de urgență, cu compensare financiară sau logistică (inclusiv competențe și responsabilități).
4. Centre regionale de stocare și distribuție, în zone strategice (montane, de câmpie, urbane dense).
5. Simulări de mobilizare a acestor rezerve, pentru testarea capacității reale de reacție.
Exemplu de bună practică:
În cadrul exercițiului „SEISM 2025”, ANRSPS a demonstrat capacitatea de a livra apă potabilă și materiale de urgență în mai puțin de 12 ore. Acest model trebuie extins și replicat în toate regiunile, cu implicarea autorităților locale și a sectorului privat.
Această completare întărește apelul nostru către decidenți: prevenția nu înseamnă doar hărți și simulări, ci și capacitate reală de intervenție. Fără rezerve accesibile, orice strategie rămâne teoretică.
Există și un cadru legal (perfectibil):
• Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, completată prin OUG nr. 75/2022, care obligă statul român să constituie stocuri de urgență pentru intervenții rapide în caz de criză
• Hotărârea Guvernului nr. 328/2025 care stabilește ANRSPS ca entitate centrală de stocare, cu atribuții directe în mobilizarea resurselor pentru protecția populației
• Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale pentru apărare impune colaborarea între autorități centrale și locale pentru accesul la resurse strategice
În concluzie: România are nevoie de o cultură a rezilienței, nu doar de reacții pompieristice. Dorim să înceteze imediat șirul evenimentelor tragice care duc la pierderi de vieți omenești și imense pagube materiale prin luarea de măsuri concrete, energice și profesioniste, prin identificarea și mobilizarea tuturor resurselor umane și materiale de care dispunem, prin cunoașterea și aplicarea celor mai noi tehnologii și sisteme de management.
Vă cerem să acționați cu responsabilitate, viziune și curaj, asigurându-vă în egală măsură de disponibilitatea noastră într-o bună colaborare.
Nu mai este timp pentru improvizații, eșecuri, justificări și ezitări.
Cu gânduri bune pentru țară și oameni,
Ramona Ioana Bruynseels
Deputat
Secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională
